La multi ani:

-Cocutza(Mihaela)

-Mihail Gabriel

-Mihai(David)

-Bunica Zoia(zi de nastere:Happy B-day)

-Bunica Mihaela

etc.

Va iubesc:X:X:X

Xoxo

Bye

”Stam pe veranda bungalowului,cand nu mai era nici un vizitator,si priveam padurile de pin,intrebandu-ma:poate fi altceva mai bun?Poate altceva avea mai mult sens decat aceasta padure,de nimeni intrebata de ce creste si pentru cine isi dezvaluie neintalnita ei frumusete?As vrea sa fiu o buturuga,plutind alene,senina,beata,pe apele Gangelui.Sa nu mai simt nimic,sa nu-mi mai amintesc de nimic.Oare nu poate fi un sens al existentei aceasta intoarcere la mineral,la cristal, de pilda?Sa fii un cristal,sa traiesti si sa imparti lumina ca un cristal…”

(M.Eliade-Maitreyi)

Hello.Am vrut sa incep cu acest fragment dintre multe altele care m-au lasat fara vlaga prin modul in care Eliade aprofundeaza in detaliile trairilor sufletesti ale personajului Allan.Foarte tare cartea.V-o recomandl,lasand la o parte faptului ca exceleaza in tristete foarte mult.
In afara de lectura si invatat,ce alteva as putea sa mai adaug in acest mic post?Doar ca ma ”gasiti” mai des in blogul ”mentosanelor” unde lasam la o parte toate grijile si avem grija sa dozam fiecare zi(sau de cate ori avem timp),prin posturi de ”caterinca”,cu putin umor.Nothing else matters:D.

Bye

Hello.Voi incepe prin a ura tuturor un ”infricosator” Happy Halloween!!!

Bu-ha-ha

Trecand la chestii mai serioase,nu prea inteleg aceasta sarbatoare,in afara faptului ca,de obicei oamenii se deghizeaza in diverse ”personaje” si,eventual construiesc dintr-un dovleac un omulet.Nu ne apartine,dar am imprumutat-o si noi,ca toata lumea.Prefer mult mai mult sarbatorile autentice,precum Craciunul sau Pastele.C y a.

Hello.Vreau sa incep prin a face un anunt mare.Imi extind raza de posturi.Dap.Eu+fetele ne-am decis ca e timpul sa construim ”micul nostru rai de caterinca” sub forma unui blog:Mentosaneee.Dap.Asa se intituleaza.Oricand aveti o zi mai ‘’sad” accesati blogul si noi,prin postarile noastre vom incerca sa va readucem zambetele pe buze.
Nu o sa-mi neglijez blogul,insa ma voi imparte acum in 2 locuri.Hope u enjoy it the ”new thing”.Bye.

“Pastile rotunde, albicioase, cu gust de mentă, care se sug.”

Hello.Tocmai ce ma reintorsei din mica noastra escapada si am zis ca ar fi frumos sa va povestesc si voua cum a fost.Pai cum sa fie???Super tare frate!!!De mult nu m-am mai distrat atat de bine!Va recomand si voua aceasta ”pastila” contra stresului scolar.Realizez ca este duminica,ora 8:05 si peste 12 ore vom reincepe o noua saptamna.S-a spulberat tot.Ce pacat…

Jurnalui nostru de escapada este cam asa:
Ziua plecarii
-ora 8:00:ajungem in Lehliu si asteptam la parc microbuzul
-ora 8:10:soseste microbuzul si aflam cu stupoare ca avea probleme cu ambreiajul.Prin urmare ne trebuia un altul:-w:((…
-ora 8:30:aflam ca profa cu care ne duceam(in afara de mama) avusese si ea probleme cu masina(asadar a trebuit sa o asteptam si pe ea)[ajunsesem la concluzia urmatoare:Fratila ne-a blestemat!!!]
-ora 8:50:suna mama soferul si i se spune ca in 10 minute soseste masina(intre timp il vad si pe Mihai sosind la scoala…am zis ca nu mai plecam…Fratila vroia sa se duca la ore!!!)
-ora 9:20:soseste intr-un sfarsit(plictisiti si injurand de mama focului…)
-ora 9:30-eram in microbuz indreptandu-ne spre ”micul nostru Rai de wekend”:X:X

Seara
-Partyyyyyyyyyyyyyyy!!!(actually..o parte din noi a fost si intr-un club)

A doua zi
-ora 8:00:se da ”desteptarea”(pe naiba…tipa Fratila pe hol…mai poti sa dormi???)
-ora 10:00:micul dejun(lapte cu cereale)
-ora 11:00:plecam spre Sinaia pentru a urca cu telegondola la cota 1400(nu sunt sigura..de fapt nu prea m-a interesat..a contat experienta:D)
-ora 12:00:doream sa ajungem la Peles,dar,neavand destui bani(intrarea costa 50 de lei!!!) am hotarat sa ne intoarcem,nu inainte de a ne opri pentru shopping
-ora 15:00:luam pranzul(foarte buna friptura..de data asta nu am ce sa-i reprosez lui Fratila intrucat el s-a ocupat cu asta:D:)
-ora 17:00:ma retrasesem putin in camera(avand febra musculara..urcasem la pranz dupa ce ne-am plimbat cu telogondola inca cativa metri)
-ora 19:00:colegii se pregateau pentru club unde nu urma sa ma duc avand in vedere ca nu sunt o fana a muzicii house si sunt praf la dans
-ora 21:00:se luau hotarari majore!!!
ora 21:30:constatam ca nimeni nu se mai duce la club si tinem petrecerea la vila
ora 1:00:pentru mine petrecerea se terminase[foarte epuizata=))],insa ceilalti au mai continuat o ora in plus

Ziua intoarcerii
-ora 10:00:ma trezisem si,simtind mirosul de omleta facut de cosmina ma hotarai sa cobor.Se pregatea mciul dejun(the last…)
-ora 12:00:cu o urma de zambet lasata in fiecare dintre amintirile noastre in aceasta escapada ne instalam in microbuz si porniram spre casa

In concluzie…Ce pot sa spun decat ca a meritat aceasta experienta cu colegii si cu fetele(:X:X:X:D) si neaparat trebuie repetata!!!

Bye:D

Hello.In primul rand vreau sa-mi cer scuze ca de obicei pentru neglijenta mea in ceea ce-mi priveste blogul insa am considerat ca merita sa astept cateva zile.Intai sa vorbesc putin despre perioada in care probabil unii dintre voi m-ati dat disparuta:)).Nu,nu am disparut spre nefericirea unora=)).Sunt aici prezenta,bineinteles doar vizual.Aproape zilnic citesc diverse bloguri pentru a ma destinde un pic.Ultimele saptamani au fost foarte incarcate(proiecte,referate,teste,si multe alte lucruri strict legate de scoala).Abia ca am putut fura un pic din timpul ramas pentru relaxare si am citit.La scoala lucrurile nu s-au schimbat deloc spre nefericirea mea.Din contra,tind sa decada din ce in ce mai mult.Desi par nepasatoare,nu pot sa nu-mi afirm parerea in ceea ce-mi priveste clasa.Oare unde vom ajunge?Cat de jos vom decadea?Unii dintre noi am devenit maturi si asta poate sa spuna multe lucruri odata cu pasirea spre culmile maturitatii.Am putea fi mai docili unii cu altii.Aberez,nu?Atata timp cat nu ai primit educatie de acasa nu ai cum sa devii o persoana capabila sa se integreze in societate.Si nu suntem noi de vina,ci persoanele care ne-au presarat cu asa zisa educatie.In fine,sa lasam la o parte divergentele din ziua de azi pentru ca ne vom ocari si barfi de acum incolo mult timp,poate pana cand ne vom da seama de gravitatea faptelor noastre.

Emigreeeeeezzzzz!!!As vrea eu(si scumpele mele ”fete” desigur).Nu,nu emigram la propriu,ci doar fugim pentru cateva zile de tot ceea ce inseamna stres,monotonie si scooaallla.De doua saptamani asteptam acest moment si in sfarsit a venit:X.Daca nu ma mai intorc,asta inseamna ca in sfarsit am dat cu ochii de un urs prin apropiere de Busteni(locatia excursiei) si m-am hotarat sa il cunosc mai bine=)).Glumesc desigur.Imi doresc ca la intoarcere sa avem destula incarcatura cu forte proprii pentru o noua saptamana(in care s-au anuntat inspectii…).

Este ora 8:11.Calculand cu aproximatie ar mai fi ramas cam 12 ore pana la marea plecare spre micul nostru spatiu de refugiu.Bagajele sunt facute.Sper sa decurga totul perfect.Daca ma voi intoarce putin ametita,probabil ca va fi de la cel putin 5 litri de votka pe care nu o sa le beau=)).Mda,nu beau,nu fumez,nu ma droghez=)).Sunt o fetita inocenta(cica).

Distractie

Relaxare

ESCAPADAAAAAAAA!!!

Bye.XOXO(watch Gossip Girl:X)

La multiiii ani!Dat fiind faptul faptul ca asa se cuvine sa spui(inclusiv pe blog) ma pregatesc sa ii urez lui Mihai ce este mai bun in viata:

Sanatate

Fericire

Noroc

Dragoste

Multe,multe succese!!!

Probabil ca sunt ultima care posteaza in cinstea ta,dar nu si cea din urma:P[u know why:))].

Asteptam majoratul.Probabil ca voi construi o lista intreaga de urari atunci:))

Mai vb.Bye:*:*:X

Hello.Incercand sa-mi gasesc cuvintele pentru un alt post,citind niste articole pe un site,am gasit ceva ce mi s-a parut interesant pe postat.Dupa cum cititi la titlu,voi da copy+paste unui text,pe care fiecare dintre noi ar trebui sa-l citim cu atentie,ca pe viitor sa stim a ne comporta in societate.enjoy it:)

Nobletea sufletului si Ochiul lui Big… Father

Prima carte propriu-zisa de bune maniere se crede ca a fost scrisa in preajma anului 2.400 i.Hr. de catre edilul Egiptului Ptah-hotep, primul ministru din perioada de domnie a lui Djedkare Isesi in cea de-a Cincea Dinastie. Bazele codului bunelor maniere – cum il cunoastem astazi – se intrevad in Antichitate, atunci cand s-a inventat un spatiu civic al gestului (agora, forumul, teatrul), precum si arta utilizarii lui, arta oratoriei. Anticii puneau un accent deosebit pe miscarile corpului, deoarece ei considerau ca prin acestea individul isi exprima nobletea si perfectiunea spiritului. Gesturile trebuia sa urmeze o linie mediana, sa nu fie nici domoale, dar nici foarte iuti – de fapt, aceasta si exprima faimosul proverb roman: “mediocritas optima est” sau una dintre legile pastrate la Templul lui Apollo din Dephi: “Nimic prea mult”.

Evul Mediu a venit cu o perceptie usor diferita – gesturile erau expresia unei realitati ascunse, descriau interiorul persoanei, ii caracterizau sufletul, viciile, slabiciunile si virtutile. In exteriorul corpului, printr-o atitudine disciplinata a gesturilor, omul se putea modela, putea deveni mai bun.

Astfel, se simte influenta pe care viziunea crestina asupra unei divinitati omnisciente si omniprezente o avea asupra oamenilor – omul, chiar daca este lipsit intr-o conjunctura de compania semenilor sau, este totusi supravegheat in permanenta de Dumnezeu, iar gesturile sale nu-i mai vizeaza doar pe ceilalti, ci si un transcendent, fata de care trebuie pastrata o anumita tinuta. Poate tocmai de aceea, inclusiv astazi, se considera ca manierele trebuie respectate indiferent daca individul se afla in spatiul public sau in intimitate. Fireste, functia ordonatoare si morala a gesturilor si-a mai pierdut din substanta, odata cu trecrea timpului, si multe din normele care guvernau societatea in perioada medievala au capatat (doar) valente metaforice.

n zilele noastre, suma acestor gesturi, insumate in codul bunelor maniere, nu mai reprezinta un instrument de a izbavi sau a condamna un individ, ci se constituie intr-un mijloc de a comunica cu ceilalti, reprezinta o facilitate de a afisa simpatiile si antipatiile, de a lua contact cu ceilalti fara agresivitate, de a trece prin lume fara a deranja. Fata de Antichitate si Evul Mediu, cand disciplina, ordinea si ierarhia erau impuse de respectul acordat formei, spiritului si ratiunii, in prezent accentul este mutat aproape exclusiv pe materie, pe corp si pe pasiune.

Respectarea aproapelui

Lipsa politetii din societatile actuale (liberale, deschise, extrem de permisive) are o explicatie foarte intemeiata: dintotdeauna bunele maniere au coexistat cu tentatia oamenilor de a se opune regulilor impuse de politete, deoarece, la o prima vedere, acestea par restrictive, inutile si inventate sa ingradeasca libertatea de exprimare a individului. Dar, dupa o scurta experienta de viata, multi oameni sunt nevoiti sa accepte ca bunele maniere nu sunt deloc de prisos, ci ca acestea contribuie in mod substantial la traiul in bune conditii cu ceilalti.

Politetea pe harta

Odata cu inceputul existentei sale sociale, umanitatea a impus norme de comportament in toate domeniile esentiale ale vietii: hrana si vestimentatia, relatiile dintre sexe si dintre clase, corespondenta, intampinarea oaspetilor si multe alte sfere de activitate sociala. Comportamentul in aceste ocazii a fost codificat in reguli precise, nerespectarea lor atragand dupa sine excluderea din categoria sociala de apartenenta. Indiferent de epoca si de oranduire, politetea a fost considerata indispensabila traiului in comun, chiar daca obiceiurile manifestarii ei variau din punct de vedere regional.

In Germania, spre exemplu, s-a renuntat la sarutarea mainii femeilor, dar s-a extins pana la obsesie deprinderea de a fi punctual. Tot aici, cu exceptia meselor oficiale si a cazului cand exista personal de serviciu, invitatii contribuie in comun la debarasarea mesei, la spalarea veselei folosite, fara ca gazda sa se simta in vreun fel jignita.

In Cehoslovacia, unde curatenia apartamentelor este de-a dreptul impresionanta, gazda are intotdeauna pregatita pentru musafiri o adevarata colectie de papuci noi si comozi in care invitatii sa isi odihneasca picioarele.

In Canada, ca si in alte parti, exista obiceiul de a oferi flori in numar par, asa cum la romani un buchet trebuie sa aiba neaparat un numar fara sot de fire, cu exceptia acelora adresate inmormantarilor.

Fireste ca, prin repetitie si transmitere din generatii in generatii, normele care tin la baza de o anumita eticheta devin obiceiuri reprezentative ale unor grupe de oameni si chiar ale unor natiuni. Oamenii au obiceiuri bune si rele, iar cum obisnuita este a doua noastra natura, obiceiurile sunt foarte importante pentru convietuire si pentru obtinerea unui echilibru in raporturile sociale.

Top 10 “de ce?”

1) De ce barbatul trebuie sa mearga, alaturi de femeie, pe partea exterioara a drumului?

Originile acestui obicei de buna purtare, dar si de precautie, nu au o incadrare foarte precisa in istorie, dar fac referire la prevenirea expunerii damei in fata eventualelor pericole ce ar putea veni dinspre exteriorul drumului. Unii considera ca astfel, daca un vehicul ar trece in viteza pe drum, foarte aproape de trotuar, barbatul si nu femeia ar fi cel stropit de eventualele balti si noroaie. De asemenea, din acea pozitie, barbatului i-ar fi mai usor sa isi apere compania feminina, trimitand-o mai lesne la adapost si, inca o data, ferind-o de expunerea in calea primejdiei.

2) De ce dau barbatii “noroc” cu mana dreapta atunci cand se intalnesc?

Trebuie mentionat ca in trecut, gestul de a da mana diferea un pic de forma sa de astazi. Barbatii isi prindeau reciproc bratele drepte din zona antebratelor, pentru a pipai atat palma cat si maneca, cautand existenta unei eventuale arme. Sigur ca aceasta putea fi ascunsa in mana stanga, dar cum cei mai multi oameni sunt dreptaci, se considera ca nimeni nu ar risca sa foloseasca mana stanga pentru a injunghia pe cineva. Stangacii erau priviti cu ochi rai, deoarece te puteau injunghia in timp ce iti strangeau mana. Mai mult, in diverse societati medievale, inainte de aparitia hartiei igienice, exista obiceiul ca oamenii sa isi foloseasca mana stanga pentru a se curata la dos. De aceea, aceasta era considerata murdara si, in consecinta, niciodata intrebuintata pentru salut.

3) De ce ridica barbatii palaria atunci cand saluta?

Descoperirea capului denota in sine un gest de smerenie si respect, infatisandu-l pe omul dinainte asa cum este el, la statura cu care a fost inzestrat. Totusi, manifestarea pare sa aiba radacini foarte clare in trecutul nu foarte indepartat al civilizatiei umane, reiterand obiceiul de ridicare a coifului prin care cavalerii, la sfarsitul unui turnir, isi descopereau chipul, spre a fi recunoscuti si adulati de public.

4) De ce barbatul intra primul in restaurant?

Este unul dintre putinele locuri unde “lipsa de politete” este o virtute. Explicatia este simpla. De regula, cand se deschide usa restaurantului, oamenii din local isi vor indrepta privirile spre intrare. Barbatul intra primul, tocmai pentru a feri femeia care il insoteste, de privirile indiscrete. La masa, gentlemanul ii va oferi damei scaunul cu spatele spre sala. Astfel, va putea manca linistita, nederanjata fiind de privirile curiosilor.

5) De ce spunem “Noroc” sau “Sanatate” atunci cand cineva stranuta?

Prezenta acestui gest este discutabila in “topul” de fata, deoarece, conform normelor de buna purtare, daca cineva stranuta in imediata noastra vecinatate, comportamentul corect este ignorarea momentului si evitarea oricarei remarci, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Totusi, in acceptiunea generala, este consideat un gest de buna credinta sa faci aceasta “urare” persoanei ce da semene de guturai. Originile? Oarecum multiple. In anul 77 d.Hr., oamenii credeau ca stranutul cauzeaza pierderea sufletului sau incetarea batailor inimii, asa ca “Fii binecuvantat!” (“Noroc, sanatate” la romani) era folosita ca o formula menita sa previna aceste nenorociri. In plus, in vremurile de demult, medicina era rudimentara si facuta dupa ureche, oamenii mureau adesea din simple gripe sau raceli si o astfel de urare avea o insemnatate mult mai mare decat astazi, fiind inzestrata, in constiinta oamenilor, cu puteri oarecum vindecatoare.

6) De ce barbatii le ofera flori femeilor?

Explicatia este mai degraba respingatoare, dar se pare ca acest obicei este originar din Evul Mediu. Atunci, igiena corporala era neglijata pentru ca baia era considerata ceva murdar (crestinii disociindu-se de bunele obiceiuri ale romanilor), fiind un eveniment care se intampla aproximativ o data pe an, iar florile aveau menirea de a indeparta izurile neplacute ale doamnelor. Avem de a face, aici, mai mult cu o forma de politete interesata, barbatii facandu-si, mai degraba, lor insisi un serviciu, prin oferirea de flori parfumate femeilor cu mirosuri… tari.

7) De ce nu trebuie sa ne descaltam atunci cand mergem in vizita si de ce trebuie sa le cerem oaspetilor nostri acest lucru?

Precum in cazul oferirii de flori, si evitarea descaltarii provine tot din Evul Mediu si este un obicei care tine tot de cauza indepartarii eventualelor mirosuri neplacute care ar putea emana din picioarele goale. In plus, invitatul poate avea parte de un accident nefericit, cum ar fi o soseta rupta si degete la vedere, o situtie jenanta pentru toti cei prezenti.

De ce barbatul trebuie sa intre primul in taxi?

Poate parea o pornire paranoida, dar raspunsul este: de teama ca nu cumva taximetristul sa porneasca in tromba cu domnita! Perspectiva nu este foarte hilara nici astazi, avand premise plauzibile, insa aceasta precautie isi gaseste o justificare solida in vremurile medievale ale curtezanelor si amorezilor de tip Cassanova. Nu de putine ori, acesti amanti perfecti s-au substituit rolului de birjari ai unor calesti sau trasuri, pentru a le fura aristocratilor, chiar de sub nas, pretuitele “achizitii” feminine. Ca sa evite asemenea surprize neplacute, domnii s-au gandit sa isi dea lor insisi intaietatea la “imbarcari”, tendinta pastrata pana in zilele noastre.

9) De ce punem mana la gura atunci cand cascam?

In afara faptului ca multa lume nu mai are acest bun obicei si ca explicatia sa evidenta este neexpunerea interiorului cavitatii bucale spre vazul tuturor, aceasta grija de a ne acoperi gura atunci cand cascam are la baze o superstitie destul de veche. Ca si in cazul stranutului, si in cel al cascatului oamenii de odinioara vedeau pericolul eliberarii sufletului din corpul uman sau patrunderea necuratului in acesta. De aceea, printr-o metoda pe cat de simpla, pe atat de eficienta, astuparea gurii cu mana inlatura eficient aceste ingrijorari.

10) De ce era un mare sacrilegiu ca glezna unei femei sa fie vazuta de un barbat, altul decat sotul sau?

La sfarsitul secolului al XIX-lea, in anumite tari din Europa, se nasteau chiar dueluri pe viata si pe moarte pentru un astfel de eveniment, care astazi pare de-a dreptul ridicol. Cu atat mai caraghioasa pare situatia, cu cat decolteul generos al femeilor, nu doar “avea voie”, dar era musai sa fie arborat fara nicio grija, in toata plenitudinea lui, in vazul lumii… de dragul expunerii bijuteriilor. Piciorul, in schimb, era acoperit intotdeauna cu ciorap, fiind considerat, pe atunci, un fel de organ intim al femeilor, motiv suficient ca surprinderea sa cu privirile sa nasca tragedii.

Secretul unui comportament agreabil si civilizat in societate se poate obtine prin decantarea bunelor obiceiuri filtrate si adaptate de la o generatie la alta. Familia, scoala, anturajul au un rol capital in formarea unei existente normale a oricarui individ. Un adevar cunoscut, dar neasimilat suficient, spune ca drumul libertatii trece prin cultura.

Poate vi se pare un articol lung si plictisitor,insa,in caz ca nu aveti ce face pentru cateva minute,cititi-l.E interesant.Unele lucruri,poate,daca ar fi fost pastrate si in ziua de azi[ma refer la bunele maniere] ar fi fost cu siguranta considerate ridicole.Tot ceea ce conteaza este,in primul rand respectul de sine si,apoi respectul pentru semeni,nu-i asa?Bye

What’s the matter with us guys?Scuzati-ma ca nu v-am salutat,dar sunt atat de dezgustata de unele lucruri incat uit uneori de politete.E ceva timp de cand ma tot intreb:de ce ne uram unii pe altii?Nu generalizez…dar se intampla sa vad tot mai multe persoane certandu-se din invidie…intr-un cuvant pentru a explica toata tevatura aceasta …prostie.Chiar la acest nivel am putut sa ajungem oameni buni?Va intreb si ma intreb:Care e motivul?Nu ne mai ajunge aceasta planeta pentru ca acum nu ma refer doar la poporul nostru.Abuzam prea mult de democratia in care traim si ocolim calea cea dreapta in viata.Nu!Fiecare are dreptul sa isi traiasca viata cum poate si,prin urmare,de ce judecam pe altii?Suntem noi oare perfecti si nu am aflat?Nu.Din pacate nu ma pot exclude din categoria persoanelor acestea.Am defecte,ca orice om.Spre nefericirea mea,unele lucruri au ajuns prea departe.Chiar daca nu ma credeti,ma afecteaza.Foarte mult.Chiar eu,calmul pamantului.Aici fac o paranteza pentru a ma explica.Familia si prietenii stiu ca sunt prea calma si ca evit certurile,dar asta nu inseamna ca sunt scutita de acestea.Nu am scris acest blog pentru a face morala lumii rele sau pentru a ma critica,ci pentru a ne deschide ochii.Haideti sa privim in urma noastra si veti vedea cat ”gunoi” lasam.Cate prietenii se duc pe apa sambetei din cauza urii.Cu cate cuvinte urate ne jignim semenii,poate,uneori,fara motive concrete.Acum nu o sa incep sa predau o lectie la religie,insa,ceea ce ne-a spus noul profesor la prima ora din acest an este un mare adevar.Scopul nostru pe pamant care este copii?Sa ajungem in Rai,nu?Bun,dar cum?Daca continuam in asa maniera incat sa ajungem la un eventual al treilea razboi mondial,Raiul ni se va parea ceva imaginar,mai bine spus,imposibil.Cu cat ne indepartam de credinta,cu atat riscam pierderea Edenului.Stateam si ma gandeam in una din zile la propria persoana.Din cauza celui cu cornite(stiti voi cine) care continua sa manipuleze lumea m-am indepartatat cam mult de Dumnezeu.Nu este de ajuns rugaciunea zilnica sau mersul la Biserica de cel mult de doua ori pe an.Pacatele pe care,ca orice om,le savarsesc au tendinta sa acopere putinele dintre faptele bune pe care le-am facut.Ma influenteaza foarte mult lumea in care traim.Mai corect spus,ne influenteaza.Ne duce catre o lume abstracta,intunecata,unde riscam sa ne ratacim in abisul resentimentelor,al durerii sufletesti,din care,cu siguranta nu am mai putea scapa.Nu vreau sa mai lungesc discutia.Deja cred ca am scris prea mult si nu stiu cati vor citi postul.Probabil ca li se va parea neinteresant.Nu as vrea decat sa reflectam cateva mintue asupra vietii noastre si sa incercam totusi sa nu uitam ca exista un Dumnezeu care are grija de noi.Bye.

Iata ca a inceput si scoala.Primele zile ale clasei a XI a mi s-au parut normale,lasand la o parte toate incidentele petrecute pe parcursul saptamanii care tocmai a trecut.Doar ca am mai crescut(am observat acest lucru la colegi) si probabil ca acum mintea noastra zboara cu gandul la sfarsitul liceului.Ma uitam la bobocii infiltrati printre noi in prima zi si nu-mi venea a crede ca au trecut 2 ani deja de cand am pasit spre o noua etapa a vietii.Din pacate,odata cu trecerea timpului lucrurile tind sa se indrepte catre un viitor nu tocmai stralucit,omenirea luand-o catre un drum gresit al vietii.Haideti sa incercam sa nu ne mai ranim unii pe alti.A ne judeca semenii nu este cel mai sanatos lucru.Ce castigam din toate acestea?Poate doar suferinta.Sa lasam la o parte rautatile pe care le vad in fiecare zi la scoala si sa-mi exprim parerea cu privire la primele zile ale clasei a XI a.Vazand fete noi prin preajma mea am avut senzatia ca nu eram in locul protrivit.Spre fericirea mea,prietenii mei de suflet mi-au fost alaturi si mi-au reamintit ca nu am gresit drumul indreptandu-ma catre liceu.Regasindu-mi colegii am realizat ca a inceput scoala si ca e timpul sa ne trezim din amorteala acumulata pe parcursul celor 3 luni de relaxare,in care,din pacate m-am plictisit grav si,cum spuneam in postul anterior mi-as fi dorit sa profit la maxim de vacanta dupa 9 luni de stres si invatat.Insa nu a fost asa.Lasand la o parte esecurile mele ma bucur ca mi-am revazut prietenii,profii si let’s gettin’ started!!!Multa bafta in noul an.Ne mai auzim:D